experienta mea de pana acum in America

Am pleact din Bucuresti, destinatia- Wisconsin Dells in 12 iunie 2006. Urma sa particip pentru prima data in programul Work and Travel ,sau mai bine zis urma sa gust cu adevarat din ceea ce inseamna Work And Travel In America.....trecusem de partea care mi se parea mie cea mai grea, luasem interviul la Ambasada cu cateva zile inainte de plecare, ceea ce mie mi se parea foarte tarziu.dar ce mai conta, luasem interviul si eram gata de plecare....

Erau ultimele zile pe care le mai petreceam in camin...chiar ultimele( dar de acest lucru aveam sa-mi dau seama mult mai tarziu).nici macar nu am apucat sa-i vizitez pe ai mei acasa inainte de a pleca in america.avusesem ultimul examen in 11 iunie si in 13 Iunie eram deja in wisconsin dells.....

Data fiind diferenta de ora, am ajuns in Chicago in 12 iunie, sara tarziu si am ramas peste noapte la niste romani, prietenii unei cunostinte ale mele, care ne-au dus in Downtown Chicago pe la 11 seara si ne-au plimbat vreo jumatate de ora pe acolo pana ametisem sa ne tot holbam la caldirile inalte....Sears tower, pe care urma sa ajung si eu (nu e cine stie ce priveliste, dar cica poti sa vezi si Wisconsinul de acolo, de la ultimul etaj al celui mai inalt turn din America).

A doua zi am luat Greyhound-ul si as am ajuns in Wisconsin Dells, de unde chiar in primele clipe cand am ajuns, ne-a abordat un batranel care ne-a dus la locul nostru de munca si ne-a oferit cazare....eram o "echipa" formata din 2 romance, 2 rusi si un turc...dupe ce-i platisem fiacare cate trei dolari asa cum ne ceruse, ne-am vazut fiacare de teaba noastra....am inceput imediat sa cautam cazare, mergand de la motel la motel, orasul e mic si am facut acelasi lucru si atunci cand ne-am cautat al doilea job....am batut din usa in usa pana ne-am gasit, proces care ne-a luat cateva zile....minim....

Am inceput sa lucrez ca chelnerita (cocktail server) in Wilerdess Resort de unde din pacate am fost concediata....faceam bani frumosi si nici nu trebuia sa fac mare lucru, decat sa ma plimb incontinuu pe langa piscina servind bauturi si mancare, greseala mea a fost ca am prins cam greu sistemul american...pentru asta am avut de suferit, dar am invatat minte, probabil :)

Si pentru ca am fost concediata, manageul meu a anuntat CIEE-ul care m-a scos din program, ceea ce insemna ca trebuia sa ma intorc acasa, lucru de care am fost anuntata pe email.

Dar intre timp am reusit sa-mi fac multi prieteni americani, romani care au ramas in Wisconsin Dells peste viza si imi tot spuneau cat de bine e si cat de multumiti sunt, ceea ce m-a facut sa ma gandesc tot mai mult la posibilitatea de a ramane aici. Vreo 2 luni m-am tot gandit ce sa fac, sa raman sau nu si in sfarsit am hotarat sa raman si sa ma mut in Chicago.

In septembrie in Wisconsin Dells e o sarbatoare( spre rusinea mea am uitat cum se numeste). Toata lumea are zi libera, vin multi turisti si uite asa am cunoscut intr-un parc de distractii ( ne facusem carduri de wisconsin dells cu care aveam acces la toate parcurile de distractii si la multe alt chestii gratis, doar pentru ca eram angajati in Wisconsin, carduri de care am profitat la maxim, adica am cam facut de toate: bungee jumping, am vizitat Hounted House, Believe it or Not, divesre water parcuri, roler costers, plimari cu barca, jet boats, upper dells tour etc) niste romani care au venit din Chicago sa petreaca aceasta zi in Wisconsin...le-am povestit despre intentiile mele de a ma muta in Chicago si mi-au promis ca ma ajuta. Din fericire s-au tinut de cuvat si pana in ziua de astazi sunt mirata de ce au putut sa faca pentru mine fara sa-mi ceara nimic...cred ca am fost o norocoasa, am intrat in " gasca lor", mi-am facut prieteni noi, ne intalnim cu diverse ocazii, am sarabtorit Thanksgivig-ul impreuna, in stil romanesc :), a fost foarte frumos. Tin legatura cu ei pentru ca si ei tin la mine, deci practic am stat cam 2 saptamani la niste oameni pe care nu-i cunoscusem decat cateva ore! m-au ajutat foarte mult pentru ca in primul rand nu aveam nimic, m-au ajutat sa-mi gasesc cazare, m-au ajutat sa ma mut, mi-au dat lucruri de care aveam nevoie si pe care nu le aveam pentru ca nu intentionam sa raman aici, In America, si venisem din Romania cu cateva haine de vara, ca sa nu am bagaj mare( voiam sa aduc mai multe lucruri la intoarcere)...de fapt a trebui sa-mi reinnoiesc toata garderoba....

Si uite asa am dat peste romani care m-au ajutat, dar chiar ei mi-au spus : " Fereste-te de romani". N-am crezut la inceput, dar au avut dreptate....aici sunt romani care intr-adevar te ajuta si-ti vor binele pentru ca stiu cat de greu e sa vii in America si sa nu ai nimic si sa incepi de la zero, dar sunt si romani care vor sa te fraiereasca....si pentru prima data in viata mea am patit-o si eu: m-am lasat convinsa de cineva in Wisconsin Dells ca ar fi o idee buna sa-mi fac green card fals, ca cica te ajuta sa te angajezi, ca astia iti cer acte si treburi din astea. Nu-i adevarat!

Nimeni nu-ti cere viza sau green card cand te angajezi in Chicago! Dar oricum mi-am facut un green card fals (eu care habar nu aveam cum rebuie sa arate un Green Card si m-am lasat pe mana oamenilor " binevoitori") pe care l-am distrus cand am ajuns in Chgicago, pentru ca, dupa cum urma sa aflu mai tarziu, ceea ce aveam eu nu semana deloc a permis de sedere in America.

Oricum am reusit sa ma angajez ca si chelnerita la un restaurant cu profil italian, unde mai lucreaza inca doi romani, cativa rusi si o groaza de mexicani ( normal, in bucatarie).

Statutul meu de acum este......nu sunt sigura cum sa-i zic. Poate viza J1i expirata, sau ramasa peste viza :), ceea ce nu este o problema in Chicago, aici majoritatea sunt imigranti ilegali si se pare ca ne merge bine aici ( mi-am facut Illinois State ID in jumatate de ora, mi-am facut abonament la telefon si cont in banca si as putea sa fac cam tot ce-mi doresc cu buletinul si SSNi-ul: adica sa ma angajez, sa iau credite, sa-mi fac asigurare medicala( ceea ce mi-am si facut), chiar sa incep o afacere!

Dar daca cineva vrea sa vina aici ca sa gastige bani, nu am decat un singur sfat: sa fie pregatit sa munceasca muuuuuult, pentru ca viata nu e usoara aici, si cred ca toti care au venit aici o sa fie de acord cu mine, cu atat mai mult daca vrei sa mergi si la un college.

In rest: bafta, si daca ati rezistat sa cititi povestea mea ( si aici e doar o parte din ea), merci!