Zip vs GTS vs Student Travel

Am fost foarte interesata de WT inca din prima luna de facultate :) pentru ca am fost la o prezentare tinuta in ASE. Din pacate, pe atunci, boboceii nu puteau sa aplice (ambasada lucra dupa reguli mai stricte). Asa ca a trebuit sa astept cu plecatul. Am incercat sa plec in urmatorul an, 2003, dar am ales Franta (Student Travel oferea programul asta pe atunci). Din pacate sau din fericire, m-am intalnit intamplator cu un baiat care incercase experienta asta si m-a sfatuit puternic sa nu ma duc in Franta, sa mai astept un an si sa ma duc in SUA. Principalul motiv: in Franta nu se mergea cu job prearanjat, trebuia sa-ti cauti la fata locului, pentru ca angajatorii francezi nu primesc pe nimeni fara sa-l vada la fata. Si apoi se stie ca francezii tin cu ai lor si mai degraba angajeaza un francez decat un roman. Si am vazut mai tarziu, din experienta altora care s-au dus, ca s-au cheltuit multi bani si nu s-a castigat cine stie ce (care cunoaste altfel, sa ma contrazica :P )

Am plecat efectiv cu WT in 2004 si in 2006. In 2004 (anul III facultate) m-am dus la Zip, in 2005 nu am putut ca am fost an terminal si in 2006 (anul I master) m-am dus la GTS.

De ce nu m-am mai dus cu Student Travel?

Pentru ca am inceput procesul WT in Franta cu ei, mi-au luat o taxa de procesare dosar de 100$ si apoi, cand m-am retras, nu mi-au returnat nimic, desi nu au muncit nimic pentru banii aia. Acuma majoritatea firmelor au politica asta de a retine cam 200$ taxa procesare dosar.

De ce m-am dus a doua oara la ZIP?

Pe atunci pe piata erau foarte putine firme, eu stiam numai de Student Travel si Zip Travel si motivul principal pentru care am ales Zip a fost pentru ca era la doi pasi de ASE (unde aveam eu cursuri). M-am inscris destul de tarzior (prin februarie) si de aceea am prins un job destul de slab platit: "sandwich maker" intr-un fast food, la 6$/h. Am avut noroc sa-mi gasesc acolo al doilea job ca si chelnerita (nu stiam pe atunci ca se castiga fain ca waitress) si asa mi-am scos eu parleala pe vara aia. Am castigat cam 5000$, am platit cam 2000 sa ajung acolo si cam 1200 sa ma plimb timp de 2 saptamani prin California. Asa ca am adus pe pamant romanesc doar vreo 1800$.

De ce nu m-am mai dus a treia oara la Zip?

Pentru ca GTS avea preturi mai mici (eu ca returnee la ZIP plateam la fel cu cat platea un om nou la GTS) si pentru ca primeam un discount daca aduceam prieteni (si eram un grup de 4). A mai fost un motiv, dar mai tarziu mi-am dat seama ca orice firma de WT procedeaza asa: Zip-ul mi-a cam fortat mana cu job-ul de 6 dolari pe ora, mi-a pus pe masa 3 oferte de job-uri, care de care mai "banoase" si mai "aratoase": cu una abia imi scoteam investitia, ce sa mai zic de profit, celelalte doua erau cam la fel ca si castig si tip de munca, locatiile erau diferite. Si a trebuit sa aleg, pentru ca alte oferte nu imi mai dadeau si riscam sa expire si astea. Am inteles mai tarziu ca, probabil, toate firmele WT au contracte cu diferite firme si trebuie sa dea job-urile astea.

De ce nu m-as mai duce din nou la GTS?

E o intreaga poveste: ne-am inscris in acest program la sfarsit februarie - inceput martie, am platit prima transa de 160$ + 50 € pe la mijlocul lui martie si am depus si primul set de acte (copie pasaport, copie buletin, copie carnet student, poze, etc). In data de 18.03.06 am participat la targul de job-uri sponsorizat de YMCA. La acest targ am obtinut job-uri in Alaska ca "fish processors". La acea data nu ni s-a inmanat un contract, doar am semnat niste foi de aplicare pentru posturile disponibile si persoana intermediara ne-a rugat sa asteptam in jur de 10-14 zile pentru a primi contractul semnat de catre angajator.

Dupa aproximativ 12 zile de asteptare am contactat-o pe managera de la firma din Alaska pentru a o ruga sa urgenteze semnarea, dar dansa ne-a spus ca sa contactam agentia care se ocupa de noi, deoarece contractele sunt la agentie. Am mers la GTS si am constatat ca, de fapt, contractele erau fotocopii de pe foile completate intermediarul de la interviul din data de 18.03.06 si nimic mai mult.

Asadar, noi, imediat dupa targ, am fi putut sa achitam si restul transei de program pentru a continua demersurile (dat fiind ca aveam deja contract), dar nu am facut-o deoarece asteptam sa primim in mana contractul semnat – asa cum se specifica si pe site – pentru a putea plati transa a doua. Cata vreme contractul s-a aflat tot timpul la GTS si in tot acest interval nu au considerat necesar sa clarifice situatia sau sa ne avertizeze ca este timpul sa achitam restul banilor.

Mai departe, pentru obtinerea formularului DS2019 de la YMCA ne-au inmanat un set de formulare de completat:

- proof of student status (trebuia semnat de decanul facultatii)

- applicant form (trebuia completat de noi)

- recommendation (trebuia completat de catre un profesor/angajator/etc)

Am predat aceste acte la mijlocul lui aprilie (pe 14), impreuna cu ultima transa din costul programului. In afara de aceste acte nu ni s-a mai specificat in nici un moment ca ar mai fi nevoie de alte acte pentru a obtine formularul DS 2019i de la YMCA (nici in momentul in care le-am predat pe acestea, nici ulterior predarii). Prima data cand am fost informati ca mai sunt necesare o copie de pe pasaport + 2 poze tip pasaport a fost dupa aprox o luna, intr-o seara de vineri (12.05.06, ora 17:14) cand am fost apelati de o angajata GTS. Ea ne-a sunat initial ca sa ne solicite sa aducem formularul de aplicare pentru CIEE. Consternati, i-am explicat ca noi nu eram sponsorizati de CIEE ci de YMCA si atunci ne-a spus ca ceea ce ne mai lipseste din dosar sunt copia de pe pasaport si pozele. Dansa ne-a intrebat daca putem sa le aducem chiar atunci pana in ora 18.00 pentru ca trimiteau un curier cu mai multe plicuri. Altfel urma sa mai fie trimis un curier abia peste o saptamana (cat poate sa coste un curier, Doamne?)

Mi se pare si acum inadmisibil modul in care am fost contactati: mult prea tarziu pentru a mai reusi sa ajungem la timp in aceasta seara si, cel mai important, dupa 1 luna de la depunerea actelor solicitate pentru obtinerea DS-ului de la sponsorul YMCA. GTS a sustinut ca intarzierea DS-ului e vina YMCA, pt ca i-au anuntat si pe ei in ultimul moment ca mai au nevoie de alte acte, noi am auzit din alte surse ca intarzierea a fost din cauza ca GTS-ul nu a trimis la timp banii pe care ii datora YMCA.

Toata povestea astea ne-a afectat in mai multe moduri:

- eu si prietenul meu am schimbat sponsorul in criza de timp, ceilalti doi din grupul nostru de 4 au decis sa ramana in continuare pe YMCA. Noi am trecut la CIEE, nestiind cat timp urma sa treaca pana YMCA ne-ar fi emis DS-ul, deoarece GTS-ul era la prima colaboarare cu YMCA. Cu CIEE ne-au promis ca urma sa avem DS in 2 saptamani. De asemenea am renuntat la job si, la sfarsitul lunii mai, noi cautam job-uri. Bineinteles ca nu am gasit self-arrange si am mai dat 5 milioane pt un job oarecare oferit de o agentie romaneasca.

- am obtinut programare la ambasada abia pe 16 iunie, cand noi vroiam sa plecam pe 15 => a trebuit sa mutam data de plecare cu 5 zile mai tarziu (din fericire am gasit bilete la un pret bun)

- eu am avut viza gresit emisa pe pasaport si nu am mai putut sa plec in ziua in care aveam bilet de avion si a trebuit sa ma despart de grupul meu si sa mai platesc 60 euro. Consider aceasta greseala atat a ambasadei cat si a GTS-ului care nu a verificat ca toate vizele sa fie ok inainte sa ridice pasapoartele de la ambasada (mai ales cand stia ca are un mare grup de studenti care urma sa plece chiar a doua zi la 7 dimineata cu AirFrance).

Am scris un pic despre asta si in alt blog.

Ceilalti doi ramasi pe YMCA au facut grup comun cu mai multi care trebuiau sa plece in ALaska si care aveau toti data limita de ajuns acolo pentru a fi angajati. Toti acestia, din cauza intarzierii DS-urilor, nu ar fi ajuns la timp, mai ales la cat de aglomerata a fost ambasda in iunie. In urma unor discutii incordate, au fost toti programati la ambasada mai repede, desi nu stiu daca au reusit toti sa ajunga in Alaska la timp. Noi doi, pe de alta parte, am ajuns in Florida, unde job-ul din realitate nu corespundea cu cel de pe hartie, asa ca, dupa 1 saptamana prin Orlando, am plecat spre meleaguri mai bune.

Stiu ca a fost un blog lung, dar au fost si multe patanii...si daca mai aveti comentarii despre firme (bune sau rele) va rog, nu va sfiiti! :)

Rodica